Author Topic: Despre avort- opinii PRO si CONTRA  (Read 7265 times)

lastborngoddess

  • nazdravan
  • Posts: 536
Despre avort- opinii PRO si CONTRA
« on: November 01, 2012, 07:46:34 AM »
Deedee, sarcina frumoasa si toate cele de folos puiutului!
Eu am intrat special pt ca absenta Clarei de pe forum ma face sa cred ca ceea ce ma temeam s-a intamplat...sper sa ma insel, dar am decis sa scriu aici ceea ce-i scrisesem ei pe privat. Vreau sa-mi asum mizeria pe care am bagat-o sub pres pana acum pentru a putea spera la iertarea lui Dumnezeu...si cine stie, poate vreo femeie in dubiu va citi asta o data...

Imi vine sa plang cand citesc de fete in momentele cumplite de cumpana pro & contra avort. Evident, pentru ca am fost si eu acolo... aveam 22 de ani si suflet de bestie fiindca "prietenul" meu (de sotie nu a binevoit sa ma ia, acum ma bucur dar 4 ani am suferit ca o toanta) credea ca e nedrept sa-i "impun" eu un "sac de celule". M-a obligat sa fac avort. E mult spus m-a obligat fiindca nu voi pune niciodata in carca lui lipsa mea de curaj si de inima care m-a lasat pana la urma sa merg, desi umflata de plans, desi cu inima rupta, la spital. Nu mai intru in detalii...ele nu conteaza, ce conteaza e ca niciodata nu o sa imi iert ca am ucis un suflet nevinovat, un DAR de la Dumnezeu pentru mine. Ma gandesc adesea ca acum as fi avut nu 2 copilasi in casa, ci trei clinchete de bucurie, unul de 9 ani!! Nimeni nu va trai cu urmarile sufletesti (si duhovnicesti, daca e credinta in Hristos) ale unei decizii ca asta in locul femeii!

Nu sunt mare fan al filmelor si siteurile care incearca sa descurajeze avorturile, dar remuscarile m-au impins uneori sa le privesc...de exemplu marturiile de pe avort.ro/marturii.php. Cateodata ma gandesc ca daca as fi citit macar una din ele INAINTE sa fac ireversibilul nu as mai fi cedat in fata unor "argumente" penibile de tipul "e o greseala care poate fi reparata". O Viata e o greseala? Reparata inseamna curmata? Doamne sfinte, care e diferenta intre a ucide copilul minuscul din burtica acum sau peste 3 ani de ex? Ne-am putea omori copilul cel mare?

Gandurile imi napadesc capul si nu gandesc clar...nu stiu ce sa spun mai convingator decat fetelor, NU FACETI asta vreodata. Cu orice risc (daca Dumnezeu ti-a dat copilul asta o sa-i poarte si de grija. Grija nu inseamna neaparat facultate in strainatate, dar sa ma ierte Dumnezeu, e de preferat sa ai un copil, un OM viu care "saracul de el" face facultatea in Romania sau un prunc minuscul aruncat la canalizarea spitalului?).

Daca teama de a pierde barbatul iubit intra in ecuatie, asa cum mi-a fost mie idioata, probabil ca nici asta nu se va intampla daca  e un om de calitate. O sa te bata la cap, neindoielnic, o sa se supere o vreme, dar daca te iubeste nu te va impinge pe scari ca sa iti moara copilul in pantece. Uitandu-ma inapoi, nici ideea ca nu as fi terminat (la timp) facultatea, nici ca m-ar parasi (mare pierdere !!) iubitul, nici ca as fi avut o viata un pic mai grea o vreme nu se compara in vreun fel cu durerea de a-mi fi ucis pruncul nenascut.

Plus ca daca efectiv nici tu nu vrei sa-ti cresti copilul, macar nu-l ucide! Orice alta solutie e mai buna decat sa ai asta pe constiinta, pentru vecie. Eu cunosc cateva femei (cu situatia financiara si cu suflet MINUNAT) care ar adopta MAINE copilul. Au cam 40 de ani si barbatul pt ele nu a aparut inca. Dar ar fi fericite sa aiba copil, chiar si adoptat. Nu suna usor de facut asta, sa nasti ca sa dai copilul spre adoptie, dar sincer, e mai bine sa iti manjesti mainile cu sangele propriului copil? Mamele stiu ca odata ce porti un prunc 9 luni minunea maternitatii ne schimba pt totdeauna si cel mai probabil nu vei mai putea lasa copilul pe drumuri, dar eu la momentul ala nu cunoscusem sentimentele asta si nici nu-mi trecuse prin cap varianta adoptiei...ea suna cumva ciudat, dar pana la urma esti mai om daca ucizi sau daca iti recunosti neputinta si lasi pe cineva fain sa creasca botul ala de suflet?

As putea scrie o tona dar ma opresc aici...valtoarea din inima nu mi se va mai calma vreodata...

Wendo

  • Centura de aur in bucatarie
  • fabulous
  • *
  • Posts: 5233
Re: Despre avort- opinii PRO si CONTRA
« Reply #1 on: November 01, 2012, 15:21:00 PM »
LBG, mi-au dat lacrimile :( Nu imi imaginez prin ce treci, dar trebuie sa fie cumplit  :consolare:
We are the men
Silent and cold
Beautiful eyes
Sheep among wolves

strumfita

  • nazdravan
  • Posts: 886
Re: Despre avort- opinii PRO si CONTRA
« Reply #2 on: November 01, 2012, 15:22:13 PM »
Ma bucur ca ai putut sa scrii despre acest subiect. Nu pot sa te inteleg pt ca nu am trecut prin asa ceva, dar te apreciez mult ca ai avut taria de a scrie..
Te pup, apropo..eu nu stiu ce ai la bebe nr 2,..fetita sau baietel?:)

lastborngoddess

  • nazdravan
  • Posts: 536
Re: Despre avort- opinii PRO si CONTRA
« Reply #3 on: November 01, 2012, 15:27:05 PM »
baiat,strumfi. o minune,,,

Frisky

  • fabulous
  • Posts: 3173
  • Looking at the autumn shade.
Re: Despre avort- opinii PRO si CONTRA
« Reply #4 on: November 01, 2012, 15:39:31 PM »
:( n-am cuvinte... :consolare:

Althe

  • Legally FAB
  • fabulous
  • *
  • Posts: 3428
Re: Despre avort- opinii PRO si CONTRA
« Reply #5 on: November 01, 2012, 15:46:55 PM »
Clau  :pup: , nu te mai gandi la dramele si la alegerile altora, iti faci rau inutil, suferi mai mult decat persoana in cauza si nu are rost. Exact cum a spus si ea la un moment dat, fiecare alege cum merge mai departe dpdv material, pacat ca nu si sufleteste, adaug eu.

Stiu ca te invinovatesti dar erai aproape un copil, fara sprijin.  Poate daca ai fi avut curajul sa le spui parintilor tai, sa le ceri sprijinul, ar fi fost altfel.
D-zeu te iubeste, ti-a dat doi copii frumosi si sanatosi , mai povesteste-ne de ei  :kiss:

angeldust

  • Administrator
  • fabulous
  • Posts: 15430
    • Testaholic
Re: Despre avort- opinii PRO si CONTRA
« Reply #6 on: November 01, 2012, 18:55:53 PM »
LBG, apreciez ca ai impartasit cu noi povestea ta si imi pare tare rau ca a trebuit sa treci prin asta.

Pentru ca scopul declarat e sa citeasca femei aflate in cumpana povestea, o sa fac un topic separat, ca sa fie mai usor de gasit si pe Google.

O sa mai spun si ca mi se pare ca esti mult prea dura cu tine. Ai luat decizia care ti s-a parut in momentul acela ca e cea acceptabila, cu ce stiai si puteai atunci. Asta nu te face un om rau. Si eu am chestii pe care le-am facut si le regret dar sunt in acelasi timp constienta ca la momentul acela nu puteam face mai bine pentru ca nu stiam cum. Normal ca acum privind in urma ne gandim unde ne-a fost capul, dar fapta e consumata.

Legat de avort eu sunt de parere ca in unele situatii e acceptabil daca nu chiar recomandabil. Spre exemplu daca afli in luna a 5-a ca o sa ai un copil cu handicap sever care o sa fie o leguma toata viata ce faci? Stiu pe cineva care s-a confruntat exact cu problema asta. Dupa multe procese de constiinta a ales sa faca avort. Eu zic ca a luat decizia cea buna.
« Last Edit: November 01, 2012, 19:03:29 PM by angeldust »