Merita, Wendo! Tare mult mi-ar placea si mie sa descopar tara asta
pe indelete.
Despre mancarea lor: mie tare mi-a placut.
Mai peste tot se poate comanda portia in doua marimi (medium sau large), in unele locuri exista si small. Teribil ce mi-a placut treaba asta!Supa miso, pe care de obicei o mancam la micul dejun
, am intalnit-o si
, si mai putin yummy. E chioara si fiecare isi pune in ea ce vrea (orez, alge, ciuperci, tofu, ceapa verde etc). Mai au pastele lor, care-s servite intr-o supa la alegere si cu ce mai vrea fiecare. Am mai mancat ceva in genul fried noodles-urilor, dar cu foarte putina grasime, bestial de bun. Sushi si sashimi n-am mancat decat o singura data, nu pot spune c-a fost mai bun decat la susherie buna de pe-aici.
In general mananca cu putine grasimi, mult peste, beau mult ceai verde si portiile sunt mititele.
In supermarket sunt mai toate celea in mini portii, o punguta cu 4 - 5 cartofi medii inspre mici ca marime, pachete de 100, 150 g cu carne, un iaurt mic avea parca 80g (nu 100 sau 125 ca la noi).
Dulciuri pe gustul nostru n-au. Dar, cel putin in Tokio, sunt o gramada de locuri unde se pot cumpara dulciuri europene (prajituri, torturi, croissanturi etc), nu mai spun de dulciurile industriale.
Ah, omleta n-am mancat decat la hotel, la micul dejun si am belit ochii cum o faceau: puneau ouale batute in tigaie, le ameteau cu betzele
, de intors le intorceau cu o lopatica. Si forma era deosebita, de fus, n-am mai intalnit-o pana la ei. Si croissanturile de la md erau din cale-afara de bune.